Căința sinceră

Căința sinceră

Căința (tawbah) înseamnă „întoarcerea la Allah cu sinceritate”, iar o persoană se căiește prin renunțarea la păcate și necredință și întoarcerea la Allah Preaînaltul.

Musulmanul trebuie să se căiască și să caute iertarea lui Allah în toate etapele vieții sale; deoarece a greși este omenește, iar musulmanul are obligația de a se căi și de a-I cere iertare lui Allah de fiecare dată când comite un păcat.

Care sunt condițiile unei căințe sincere?

Pentru ca tawbah (căința) pentru toate păcatele, inclusiv necredință și shirk (politeism) să fie validă și acceptată de către Allah, trebuie îndeplinite o serie de condiții, printre care și următoarele:

  1. A renunța la păcat imediat

Căința sinceră pentru un păcat, menținând dorința deliberată de a continua să îl comită, nu este valabilă și nu este posibil a se înfăptui. Cu toate acestea, dacă o persoană comite din nou păcatul, după ce, în prealabil, s-a căit cu sinceritate pentru el, căința sa anterioară va fi în continuare validă, dar va avea nevoie să o reînnoiască.

  1. A simți tristețe profundă și regret pentru comiterea păcatului respectiv

Adevărata căință nu se poate produce decât simțind remușcări profunde pentru comiterea păcatului respectiv. O persoană care vorbește despre păcatele sale din trecut și se laudă cu săvârșirea lor nu poate fi considerată că s-ar fi căit, după cum a afirmat Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!): „Remușcarea este căință.” [Ibn Majah, 4252]

  1. Hotărârea sinceră de a nu cădea din nou în acel păcat

Căința nu este sinceră dacă o persoană intenționează să repete păcatul.

Pași de urmat în vederea dobândirii hotărârii ferme

  • Promisiunea făcută în sinea sa de a nu repeta păcatul indiferent de împrejurările și dificultățile întâlnite, nici măcar pentru o clipă, pentru că Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a spus: „Cel care are următoarele trei calități va savura dulceața credinței.” Și printre aceste trei caracteristici, el (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) a menționat: „Să urască să se întoarcă la necredință (kufr) după ce Allah l-a salvat de la ea, la fel de mult cum ar urî să fie aruncat în Focul Iadului.” [Al-Bukhari, 21; Muslim, 43]
  • Păstrarea distanței faţă de oamenii și de locurile care îi vor pricinui scăderea credinței și-l vor tenta să comită păcate.
  • A-I cere în mod repetat lui Allah Preaînaltul, în orice limbă sau sub orice formulare, să-l țină pe calea cea dreaptă și să adere ferm la islam până la moarte. Exemple din Nobilul Coran și din Sunnah Profetului (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) includ următoarele rugi:
    • Domnul nostru! Nu duce în rătăcire inimile noastre, după ce Tu ne-ai călăuzit! […]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 3:8]
    • «Ya muqallibu-l-qulub, thabbit qalbi ‘alā dinik» [O, Tu Cel care schimbi (situația) inimilor, fă inima mea fermă în religia Ta!]” [At-Tirmidhi, 2140]

Ce se întâmplă după căință?

Dacă o persoană se întoarce la Allah căindu-se, El îi va ierta cu siguranță păcatele, indiferent cât de grave ar fi acestea, pentru că Mila Lui „cuprinde toate lucrurile”. [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 7:156] Coranul spune: „Spune [o, Mohammed]: «O, voi robii Mei, care ați întrecut măsura în defavoarea voastră, nu deznădăjduiți în privința îndurării lui Allah!» Allah iartă toate păcatele. El este Al-Ghafūr [Atoateiertătorul faţă de cei care se căiesc], Ar-Rahīm [Prea Îndurătorul].” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 39:53]

După ce o persoană se căieşte cu sinceritate în faţa lui Allah, El o va ierta cu siguranță și-i va șterge păcatele. În plus, Allah Cel Atotputernic o va răsplăti înmulțit și îi va schimba faptele rele cu fapte bune, după cum spune Coranul: „Afară de acela care se căiește, crede și săvârșește fapte bune; acestora le va schimba Allah faptele rele cu fapte bune, căci Allah este Ghafūr [Atoateiertător faţă de cei care se căiesc], Rahīm [Prea Îndurător].” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 25:70]

Pentru că această răsplată este, cu adevărat, atât de mare, o persoană rațională ar trebui să facă din căință o stare de fapt constantă și să depună toate eforturile pentru a nu cădea în capcana Satanei, care îi poate afecta în mod negativ credința.

Dulceața credinței

Cei care vor gusta cu adevărat dulceața credinței, liniștea profundă și bucuria apropierii de Allah Preaînaltul sunt cei care îi iubesc pe Allah și pe Trimisul Său (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa!) mai mult decât pe oricine sau orice altceva. Ei îi iubesc pe semenii lor în funcție de apropierea acestora față de Allah Preaînaltul și de devotamentul lor față de islam și urăsc să revină la necredință, la fel cum urăsc să fie pedepsiți în Focul Iadului. Profetul (Pacea și binecuvântarea lui Allah fie asupra sa !) a spus: „Cel care combină aceste trei calități va simți cu siguranță dulceața credinței: (1) Allah și Trimisul Său îi sunt mai dragi decât orice altceva (2) iubirea lui pentru ceilalți este doar de dragul lui Allah și (3) urăște să se reîntoarcă la necredință la fel de mult precum urăște să fie aruncat în Focul Iadului.” [Al-Bukhari, 21; Muslim, 43]

Musulmanul gustă dulceața credinței atunci când urăște reîntoarcerea la necredință la fel de mult cât urăște să fie aruncat în Focul Iadului.