Scopul fundamental al zakāt-ului

Scopul fundamental al zakāt-ului

Allah Preaînaltul le-a impus musulmanilor plata zakāt-ului dintr-o serie de motive măreţe, printre care se numără:

  1. Dragostea pentru avere este o tendință umană înnăscută și omul face tot ceea ce poate pentru a o aduna. Din acest motiv, islamul îi cere să plătească zakāt (caritatea anuală obligatorie) pentru a-și purifica inima de zgârcenie și egoism, conform Coranului: „Ia din bunurile lor milostenie, prin care să-i purifici și să-i binecuvântezi […]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 9:103]
  2. Plata carităţii anuale obligatorii (zakāh) naște sentimente de afecțiune și armonie și favorizează coeziunea comunității. Pentru că oamenii au, în general, o predispoziție de a-i plăcea pe cei care le fac un bine, membrii societății musulmane devin atât de apropiați încât aceștia se aseamănă cu cărămizile unei clădiri, ce se sprijină reciproc unele pe altele. Astfel, infracțiuni precum furtul și jaful tind să scadă.
  3. Plata zakāt-ului este o expresie vie a adorării sincere și a supunerii totale față de Allah Preaînaltul. Când cei bogați plătesc zakāt-ul, ei ascultă, de fapt, de Poruncile lui Allah Preaînaltul, recunoscând că toată prosperitatea vine numai prin Binecuvântarea și Harul lui Allah. Procedând astfel, ei arată, de asemenea, recunoștință față de El, pentru că le-a dăruit din Binecuvântările Sale: „[…] Dacă veți fi mulțumitori, vă voi înmulți [Binefacerile Mele] […]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 14:7]
  4. Prin plata zakāt-ului este îndeplinit conceptul de securitate socială și egalitate relativă dintre membrii societății. Când cei bogați plătesc suma anuală a zakāt-ului beneficiarilor de drept, averea încetează să se mai strângă doar în câteva mâini și este, în schimb, menținută într-o circulație constantă. Coranul spune: „[…] aceasta pentru ca prada să nu circule [în mod exclusiv] în mâinile celor bogaţi dintre voi […]” [Traducerea Sensurilor Nobilului Coran, 59:7]